sâmbătă, 14 februarie 2015
joi, 12 februarie 2015
Metodologie realizare harti
Pentru realizarea hartilor s-au utilizat o serie de date:
1. SRTM Romania
2. Geologia Romaniei
3. SRTS 2000
4. Corine Land Cover 2006
5. Bazine hidrografice din Romania
Aceste baze de date au fost prelucrate in softuri SIG, aici amintim:
1. Global Mapper pentru a decupa dupa limita bazinului SRTM Romania
2. Global Mapper pentru a decupa dupa limita bazinului Geologia Romaniei, SRTS 2000, Corine Land Cover 2006, Reteaua hidrologica din Romania.
3. ArcGis pentru a clasifica si edita vectorii intr-un format final si pentru a exporta pdf-ul hartilor.
4. ArcGis pentru a crea , utilizand rasterul rezultat din decuparea SRTM, panta, orienta si uumbrirea cu tool-urile Slope, Aspect Hillshade.
5. Global Mapper pentru a importa hartile .pdf si exportarea lor in format .kml
6. Google Earth pentru a introduce hartile si exportarea lor in format .jpg
1. SRTM Romania
2. Geologia Romaniei
3. SRTS 2000
4. Corine Land Cover 2006
5. Bazine hidrografice din Romania
Aceste baze de date au fost prelucrate in softuri SIG, aici amintim:
1. Global Mapper pentru a decupa dupa limita bazinului SRTM Romania
2. Global Mapper pentru a decupa dupa limita bazinului Geologia Romaniei, SRTS 2000, Corine Land Cover 2006, Reteaua hidrologica din Romania.
3. ArcGis pentru a clasifica si edita vectorii intr-un format final si pentru a exporta pdf-ul hartilor.
4. ArcGis pentru a crea , utilizand rasterul rezultat din decuparea SRTM, panta, orienta si uumbrirea cu tool-urile Slope, Aspect Hillshade.
5. Global Mapper pentru a importa hartile .pdf si exportarea lor in format .kml
6. Google Earth pentru a introduce hartile si exportarea lor in format .jpg
Asezarea geografică a bazinului pârâul Ghilahoiu ( Google Earth)
Pârâul
studiat în acest proiect este afluent al Ghilahoiului și din punct de vedere al
orientării coincide cu cel al tronsonului Crasnei din această zonă (Chelaru P.,
2013). Astfel câ prezintă un curs orientat nord nord-vest sud sud-est punând în
evindeță asimetria de oridin II, văi consecvente.
Morfometria
de ansamblu a bazinului studiat se încadrează în tiparul general deluros al
Podișului Ceantral Moldovenesc și este rezulatul modelării subaeriene.
Harta pantelor pentru bazinul pârâului Ghilahoiu
În
bazinul studiat cea mai mare parte a terenului prezintă declivitate sub 5%,
foarte bun pretabil culturii agricole, doar în lungul râului pantele cresc însă
nu foarte mult, maxima este înregistată în jurul valorii de 25%.
Din
punct de vedere al utilizării terenurilor se observă preponderența terenurilor
agricole .
Din
punct de vedere geomorfologic teritoriul analizat nu este afectat încâ de
alunecări de teren sau ravene, însă datorită folosirii improprii al terenului
prin ararea deal-vale s-a produs o eroziune în suprafață care prezentă pe
ortofotoplanuri, Google Earth prin pete de culoare alb-gălbuie.
Modelul numeric al terenului în bazinul paraului Ghilahoiu
În
realizarea MNT-ului au fost necesare planurile topografice 1:5000 care au fost
vectorizate atent pentru a scoate în evidenă o imagine reală a realității din
teren.
În
bazinul studiat altitudinile descresc progresiv de la nord-vest spre sud-est.
Altitudinea maximă este de 203 m, iar minima este de 95 m, deci un ecart
altitudinal de 108 m.
sâmbătă, 7 februarie 2015
Harta utilizarii terenului în comuna Deleni, anul 2008
În anul 2008 teritoriul administrativ al comunei Deleni avea o suprafaţă
de 4157 ha[1], cu aceleaşi folosinţe ale
terenului: agricole şi neagricole. În comparaţie cu anul 1970, în anul 2008 asistăm la o creştere în suprafaţă a
livezilor, terenului arabil, fâneaţă şi pădure. Au loc deasemeni şi micşorări ale unor suprafeţe de vii şi păşuni. Pe
lângă acestea rămâne nespecificată suprafaţa ocupată de ape, drumuri, căi
ferate şi terenuri
neproductive. La fel ca în
anul 1970 locul primordial în cadrul fondului funciar în ocupă şi de data
aceasta terenurile arabile cu 2534 ha. Locul al doilea este ocupat de păduri
care se extend în suprafaţă cu aproximativ 140 ha faţă de anul 1970. Livezile îşi
măresc şi ele suprafaţa de la 44 ha acestea ajung la 150 ha şi acest lucru este
datorat noii plantaţii de pomi fructiferi din Deleni. Pe lângă creşterile în
suprafaţă a unora din folosinţe trebuie menţionat că la nivelul comunei Deleni
au loc restrângeri de areale iar acest lucru se observă destul de bine la nivelul
păşunei 341 ha faţă de 709 ha în 1970, şi la nivelul viţei de vie. Viile nobile
cedeaza teren altor folosinţe acestea ajungând de la 191 ha la doar 94 ha in
anul 2008.
Harta utilizarii terenului în comuna Deleni, anul 1970
În anul 1970 comuna Deleni avea o
suprafaţă de 4042 ha cu două utilizări principale, fiind compusă din teren
agricol şi cel neagricol, fiecare categorie având mai multe moduri de
folosinţă. Astfel terenul agricol cuprinde terenul arabil-suportul unei largi
palete de culturi agricole, vii, pajişti naturale, livezi. Cel neagricol
cuprinde pădurile, apele, construcţiile, drumurile, căile ferate, neproductivul
şi terenurile cu stuf.
Harta hipsometrică a comunei Deleni
Relieful comunei aparţine
Colinelor Tutovei mai exact subunitatea Colinele Joase. Altitudinea maximă a reliefului este de 347 m la nord vest
de satul Deleni, iar cea minimă de 85 m
în lunca râului Bârlad. Comuna Deleni din punct de vedere hidrografic aparţine bazinului
mijlociu al Bârladului. Hidrografia
este săracă, afară de râul Bârlad care pe teritoriul comunei are o lungime de 6
km în cursul său mijlociu, celelalte
artere hidrografice sunt mici au scurgere temporară, uneori chiar şi la câţiva
ani, dintre acestea amintim pâraele: Arămeşti, Ghilahoi, Giurgea şi Zizinca.
Albia majoră a râului Bârlad are o pantă
lină şi o lăţime de 1.5-2 km. Pe pârâul Ghilahoi s-a realizat barajul de la Moreni. Acest loc reprezintă
confluenţa cu pârâul Nichitoasa, barajul are menirea de a iriga suprafeţele agricole şi de a
preîntâmpina producerea de inundaţii.
Abonați-vă la:
Postări (Atom)